Este primăvara. Florile din copăceii mititei au inflorit iar acum sunt roz și albe. Maria, de rea ce este, a rupt floricelele unui copac frumos. Andrei, când a văzut-o, s-a dus repede la ea și i-a spus:
–Maria, ce faci aici?!
–Pai nu vezi? Rup florile ca să i le dau mamei și bunicii mele!
–Uite..stiu ca încerci sa îți faci fericita mama și bunica, dar ce faci tu acum nu e bine deloc! Mai bine du-te la un magazin, sau la o florărie! De acolo poți cumpăra flori foarte frumoase..
Maria, puțin confuza, nu l-a ascultat pe Andrei și a plecat acasă. Dimineața, când se trezise, se gândi puțin la cuvintele prietenului sau, iar după a început sa își dea seama ce făcea ea greșit.
După prânz, fetita s-a dus la Andrei.
–Andrei, Andrei! Stai,nu pleca!
–Ce mai e, Maria? O sa întârziem la școală!
–Știu, dar, înainte sa plecam, te rog iartă-mă! Debea acum mi-am dat seama ce rău ii făceam naturii..
–Te iert, iar dacă mai vezi pe cineva care face la fel ca tine, opreste-l și spune-i ce ti-am spus și eu!
