Zilele creației ne descoperă taina, puterea și măreția lui Dumnezeu,
oglindite în frumusețea și complexitatea lumii.
Prin pământul din versetul alăturat înțelegem materia neorganizată
încă, peste care se purta Duhul Sfânt, dătătorul de viaţă. Din acest adânc
necunoscut, lumea materială a fost adusă la existență gradat, în timp,
după un plan bine întocmit, atribuit Tatălui. Întreaga Sfânta Treime
Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt - a participat la facerea lumii.
In acest întuneric tainic au răsunat cuvintele creatoare ale lui Dum-
nezeu: Şi a zis Dumnezeu: „Să fie lumină!” Și a fost lumină... Și a fost
seară și a fost dimineață: ziua întâi. Astfel au început zilele creației. Du-
rata lor nu poate fi cunoscută, ci este marcată doar prin cuvintele seară
și dimineață. În ziua a doua Dumnezeu a despărțit apele de sus de cele
de jos, făcând văzduhul, adică cerul văzut. În cea de-a treia a despărțit
apele de uscat și a creat vegetația, iar în ziua a patra a creat soarele, luna
şi stelele. În ziua a cincea a adus la fiinţă viețuitoarele din apă și din aer,
iar în ziua a şasea a făcut viețuitoarele terestre. La sfârșitul fiecărei zile,
a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată erau bune foarte. Când totul
a fost pregătit, în ziua a şasea l-a făcut pe om, cununa creației, dar nu
prin cuvânt, ci prin lucrarea Sa directă, căci a suflat în fața lui suflare de
viață. De aceea omul este unic și se deosebeşte de tot restul făpturilor.
Astfel, vedem că Dumnezeu este Părintele omenirii. El l-a binecuvântat
pe om să se înmulţească și să stăpânească toate vieţuitoarele.
Încheind facerea, a binecuvântat Dumnezeu ziua a șaptea și a sfin-
ţit-o, pentru că într-însa S-a odihnit de toate lucrurile Sale. În odihna
Sa, El nu mai creează alte lucruri din nimic, dar poartă de grijă lumii
Sale minunate.




va rog 2 idei principale ,urgent​