rezumat pentru poezia"Numai poetul" de Mihai Eminescu

URGENT!!!!!!!​


Răspuns :

Răspuns:

Lumea-i trecătoare, oamenii trec și mor, ca miile de unde , ce sufletul le pătrunde, călătorind fără oprire, marea infinită.

Doar poetul, ca păsărele zburătoare, deasupra valurilor

,trece rar peste timp, în adâncul gândurilor, în luncile sfinte,

Unde păsările ca el, se-ntrec cântând.

Explicație:

Treierând= Călătorind s-au sepărând

Necontenit= Care se întâmplă,are loc fără întrerupere

Infinit= Fără sfârșit

Nemărginire= Infinit

Lunci= Pădure formată din sălcii,răchită etc.) pe malurile unei ape curgătoare.

Poezia începe cu o cugetare tristă:

"Lumea toată-i trecătoare".

La finalul poeziei, cititorul descoperă o concluzie clară:

"Numai poetul...

Trece peste nemărginirea timpului".

Poetul se conturează limpede prin situarea sa spirituală

"În ramurile gândului,

În sfintele lunci,

Unde păsări ca el

Se-ntrec în cântări".

Ca entitate biologică, poetul este trecător, precum lumea din jurul său.

Dar, poezia rămâne deasupra valurilor vremii, sigur rămâne,

ancorată în sferele de sus ale tăriilor inefabile, acolo unde poetul

își murmură versul, alături de cântecul diafan al îngerilor.