✓ Transcrieţi 10 adjective din text✓. -> "Decembrie" după George Coşbuc „Îşi scutură Sfântul Nicolae barbal”, aşa zic oamenii când pe la inceputul lunii decembrie ninge puternic. Ninge cu fulgi mari şi zăpada se aşterne groasă, ca un veşmânt cald, pe pământul care adăposteşte atâtea vieţi. Decembrie, când e cu zăpadă îndeajuns și e liniştit, aduce multă bucurie oamenilor. După atâta ploaie şi vreme urâtă din noiembrie, alba haină a zăpezii proaspete înveseleşte inimile oamenilor. Ea il umple de speranţă şi pe plugarul care şi-a încredinţat grâul pământului. ,,Iarna soarele e cu dinţi", se zice in popor. Dar când lucește pe bolta senină, el umple cerul şi pământul de frumusețe, de bucurie. Gerul nu ne înspăimântă, dacă ne îmbrăcăm bine. Şi el este o binecuvântare a lui Dunnezeu, căci ucide în aer vietăţile mici care aduc diferite boli şi omoară atâtea ouă din care ar ieşi la primăvară omizi şi alte insecte dăunătoare. Râurile sunt înghețate acum. Gheața ocroteşte vietăţile din apă, căci printr-însa nu pătrunde gerul cumplit. O face Dumnezeu pentru ele tot cu aceeaşi bunătate şi înţelepciune, cum lasă zăpada pentru a proteja seminţele din pământ. Şi lumea păsărilor simte că a venit iarna. Ghionoaia toată ziua ciocănește cu ciocul ei tare scoarţa copacilor, scoțând de sub ea insectele amorţite. " Hoaţele" de vrăbii fac roată pe lângă case şi caută locurile pe unde oamenii iubitori de păsări le pun grăunţe. Alături de ele se bucură de hrana dăruită şi stoluri de scaţii, piţigoi, botgrişi şi sticleţi. Iarna a pus stăpânire pe tot cuprinsul ţării. În afară de mantia albă ce face ca totul să pară mai pur, regina fulgilor de nea aduce şi multe sărbători minunate.
