La marginea orasului
Stau muntii cei batrani
Ce asteapta cu durere
Oameni cei rai
Oamneni care arunca pet-uri
Oameni ca ii lovesc
Oameni care fac praf de ciment
Oamneni care urasc natura
Si îi iau pe prieteni lor ,brazii
Cei care abia mai sunt
Caci acolo multii,nu prea au cu cine a vorbi
Vorbesc cu nori,dar ei pleaca
Candva vorbeau si cu animalele
Dar acum nu pot ajunge la ei
Acum sunt inalti
Atingând norii pufosi
Uneori mai trec si oameni buni
Care stran gunoiul altora
Oameni care vorbesc cu ei
Oameni care îi iubesc
Uneri se gand cum ar fi sa aiba picioare
Sa poata si ei sa alerge
Sa poată vorbii cu oamnei
Nu doar cu norii,vantul si picaturile de plaoie
Munti ar vrea sa aiba si mâini
Sa poata îmbrățișa animalele
Sa poate sa se scarpine
Sa poata sa alugnge oameni rai.
