am nevoie urgent!! va rog!!

Citeşte cu atenţie textul şi răspunde apoi cerinţelor:

„ Bunica i-a adus o cutie de lemn cu soldaţi de plumb. Opt oşteni cu chivăre* grele şi puşca pe umăr, îmbujoraţi în obraz şi voinici.
Într-o seară, Octav i-a înşirat pe masă, să se joace. Motanul sta la gura sobei, liniştit, cu botul pe labe.[…] În seara aceea, însă un soldat de plumb l-a necăjit amarnic: nu vrea, cu nici un chip, să stea în picioare. Octav îl aşeza binişor , se ruga de el:
- Soldat de plumb de la bunica, stai în picioare!
Şi ruga şi strădania lui erau zadarnice.
Încăpăţânarea soldatului îl scoase din sărite pe Motan. El ridică botul şi, dintr-o săritură, fu pe masă, în mijlocul oştenilor de plumb. Începu să-i răvăşească, să-i ia în gură şi să-i arunce în sus - ca pe şoareci - să-i calce în picioare. În urmă, ca o bunică ce se întoarce acasă, împăcată că l-a scărmănat* pe nepotul neastâmpărat - Motanul se întoarse la loc şi se culcă cu botul pe labe, miorlăind în răstimpuri.*
Octav încremenise. O lacrimă, ca un bob de rouă, îi înflorise în geană. E nebun Motanul! Gândul i se limpezi, însă, uşor. Înţelese că supărarea pisoiului era temeinică. Adună soldaţii cu grijă şi-i ameninţă:
- Bine v-a făcut! Băgaţi de seamă: dacă nu mă ascultaţi, iar vă scarmănă Motanul.
Şi-i aşeză din nou în şir. Dar …, soldatul care nu voise să stea în picioare, era lipsă. Octav îl căută pe masă, în cutie, pe jos - îl chemă, blând :
- Soldat de plumb de la bunica!
Nu-l mai găsi: parcă-l înghiţise pământul. În seara aceea, Octav a adormit târziu, cu gândul la soldatul de plumb.[…] Copilul îşi aducea aminte că bunica l-a învelit şi - pe urmă… Parcă se făcuse ziuă… Octav era în pat…se gândea la soldatul pierit.[…] Tresări. Bătuse cineva la uşă. Vru să sară jos,…Dar soldatul de plumb sări pe fereastră,…, şi făcu o plecăciune adâncă.
- Buna dimineaţa, stăpâne!
Octav uitase să clipească. […] Aşadar, şi jucăriile trăiesc uneori!
- Credeam că nu te mai văd.
- Aşa era să fac; să plec în lume! Mă supărasem rău, dar…m-am întors. Noi, soldaţii de plumb, suntem oameni buni, Octav…
Copilul nu-şi mai lua ochii de la el. Nu-i venea să creadă…”
(G. M. Zamfirescu, Sufletul soldaţilor de plumb)
* chivără - aici chipiu înalt, folosit de militari;
* a scărmăna –1. a smulge şi a răsfira lâna brută sau alte materiale pentru a desface fibrele;a smulge fulgii penelor…2. a bate, a certa pe cineva;
* răstimpuri - din când în când;

1) Extrage din ultimele patru rânduri ale textului două cuvinte monosilabice şi două cuvinte bisilabice. 10p.).

2) Precizează felul sunetelor din cuvintele: cineva, jucăriile. (10p.)

3) Transcrie din text un indice spaţial şi două însuşiri ale Motanului. (15p.)

4) Scrie, intr-un enunţ, de ce soldatul de plumb nu s-a supărat şi nu a plecat de la Octav. (5p.)

5) Redactează un text de 100-150 de cuvinte, în care să prezinţi o vizită imaginară în Lumea jucăriilor tale. (30p.)
Notă! ​