Răspuns:
Continuare:
Bucuria revederii a durat destul de puțin.
Cerul s-a luminat brusc şi... chiar lângă adăpostul nostru, a izbucnit un incendiu. Ne-am cules repede câteva lucruri, am urcat în bărci şi am plecat spre larg.
Vâsleam cu îndârjire şi priveam cu spaimă în urma noastră. Vedeam cum tot țărmul ardea cu o flacără fără sfârşit.
Foarte târziu, l-am observat pe Mixy. Stătea lipit de pantoful meu. Parcă nici nu respira. Ochişorii lui, întotdeauna veseli şi strălucitori, acum erau îngroziți, blănița-i tremura de spaimă iar inima îi bătea ca un ceasornic vechi cu baterie nouă.
Ne-am oprit din vâslit. Încet-încet, vâlvătaia de pe mal s-a stins. Era momentul să ne întoarcem, dar încă nu ştiam unde...
Dinspre est, o rafală de vânt aducea un miros greu de fum...
Explicație:
Dacă vrei, o mai poți continua...
