Răspuns:
Au trecut aproape 100 de ani de când părintele „laserului" A. Einstein, a câştigat premiul Nobel pentru cercetările sale asupra efectului fotoelectric. Două dintre lucrările lui Einstein din 1905 erau teorii asupra atomilor şi moleculelor, deşi la acea vreme mai erau oameni de știință care nu credeau în existența acestora. Principiile de funcționare ale laserului au fost enunțate în 1916 de Albert Einstein, printr-o evaluare a consecințelor legii radiației a lui Max Planck şi introducerea conceptelor de emisie spontană şi emisie stimulată. Aceste rezultate teoretice au fost uitate însă până după cel de-al doilea război mondial. În 1953 fizicianul american Charles Townes şi, independent, Nikolai Basov şi Aleksander Prohorov din Uniunea Sovietică au reușit să producă primul maser, un dispozitiv asemănător cu laserul, dar care emite microunde în loc de radiație laser, rezultat pentru care cei trei au fost răsplătiți cu Premiul Nobel pentru Fizică în 1964. Primul laser funcțional a fost construit de Theodore Maiman în 1960 şi avea ca mediu activ un cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri de flash. Primul laser cu gaz a fost construit de fizicianul iranian Ali Javan în 1960 folosind un amestec de heliu și neon, care producea un fascicul cu lungimea de undă de 1,15 um (infraroşul apropiat), spre deosebire de laserii actuali cu He-Ne care emit în general în domeniul vizibil, la 633 nm. Cercetările desfăşurate de lon I. Agârbiceanu în fizică și spectroscopie au cunoscut o amplificare substanțială din 1956, prin înființarea Institutului de Fizică din Bucureşti şi a laboratorului de metode optice și fizică nucleară. În 1963, a fost construit în acest laborator, sub îndrumarea lui lon I. Agârbiceanu, primul laser românesc cu gaz, după o concepție originală, brevetată. Pentru meritele sale ştiințifice a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1963, a lucrat în Grupul European de Spectroscopie Atomică, a fost reprezentantul României la Uniunea Internaționala de Fizică Pură și Aplicată. Principial, un oscilator laser este format din trei elemente principale: mediul activ în care se produce inversia de populați, un mecanism de excitare și un rezonator optic care suportă frecvența de oscilație furnizând reacția pozitivă pentru amplificarea radiației emise spontan într-un mod particular al rezonatorului. Laserul a devenit un instrument puternic şi extrem de important în toate domeniile: ştiință, medicină, stomatologie, comunicații armată, artă etc.
