Răspuns :
VULPEA SI CORBUL
Quae se laudari gaudent verbis subdolis,
serae dant poenas turpi paenitentia.
Cum de fenestra corvus raptum caseum
comesse vellet, celsa residens arbore,
vulpes invidit, deinde sic coepit loqui:
'O qui tuarum, corve, pinnarum est nitor!
Quantum decoris corpore et vultu geris!
Si vocem haberes, nulla prior ales foret'.
At ille, dum etiam vocem vult ostendere,
lato ore emisit caseum; quem celeriter
dolosa vulpes avidis rapuit dentibus.
Tum demum ingemuit corvi deceptus stupor.
Vulpea si corbul
In cainta nebunia sfarseste
Pentru cel ce magulirii unui ticalos da crezare.
Un corb, foamea vrand sa-si astampere,
A furat dintr-o fereastra niste branza,
Si sezand pe un inalt brad
Era pe cale de a se-nfrupta.
O vulpe ce de jos l-a vazut
Astfel corbului i-a predicat:
“Ah, ce frumoase-s la vedere
Aceste stralucitoare pene de-o nuanta de taciune!
Penajul iti este divin de frumos!
Ce forma sublima, ce aer martial!
De cantecul ti-ar fi frumos deopotriva,
Nu ai avea rival printre inaripate.”
Vrand sa-si arate corbul
Talentul sau nepretuit vocal,
Scapa din cioc branza gustoasa,
Pe care-a prins-o indata lacomul vulpoi.
Plin de ranchiuna corbul a bagat de seama
Ca din prostie a ramas fara de hrana.