Vino-n codru la izvorul
Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Şi în bratele-mi întinse
Să alergi, la piept să-mi cazi,
Sa-ti desprind din crestet vălul,
Sa-l ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei şedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par înfiorate
Or să-ti cadă flori de tei.
Fruntea albă-n părul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci...
Vom visa un vis ferice,
Ingâna-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare
Blanda batere de vânt;
Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.
(Dorință, de Mihai Eminescu)
1. Titlu, temă, motive
2. Subiectivitatea
3. Imaginile artistice
4. Figurile de stil
5. Prozodia
6. Explicati ortografia structurii : îngâna-ne-vor
e-un cânt"
7. Extrage verbele la conjunctiv și viitor și
precizează semnificatia acestora!​