Răspuns:
REZUMAT VRAJITORUL DINTOS - CALIN TORSAN
Cu ilustrații de Carla Duschka Roman cîștigător al Concursului de manuscrise Polirom Junior, ediția 2018 În orice adult se ghemuiește nevăzut un ștrengar mititel. Este copilul din fiecare, acela ce ne îndeamnă tăcut să izbim în mingea rătăcită pe stradă, dîndu-ne ghes să uităm cîteodată de noi cu telecomandă în mînă, privind și ascultînd cine știe ce desen animat buclucas.
Uneori, în fața oglinzii, mai recunosc sclipirea din privirile acelui puști care am fost cîndva. Ba chiar îi sînt îndatorat, pentru unele dintre cuvintele așezate în această carte, căci a știut cînd să mă tragă de mînecă în preajma lor. Tocmai el, un pici în pantaloni scurți. Oamenii mari sînt oamenii mici. Totuna. Așa cum și poveștile pentru copii nu sînt decît același lucru cu romanele pentru adulți. Adică emoție pură. «Pit era un tip atipic. Un pitic apatic», așa începe cartea lui Călin Torsan, Vrăjitorul dintos. Pe mine m-a prins de la primele rînduri și nu m-a dezamăgit o clipă, pînă la capăt. O apariție specială, între zecile de volume jurizate. Mare bucurie cînd, în seara votului final, am descoperit că toți membrii juriului o votaseră pentru primul loc. O poveste amuzantă, cu un băiat palid care are părinți ocupați și un laptop cu jocuri. O poveste care se petrece chiar lîngă tine și care subminează clișee. Nu putem decît să sperăm că micuții cititori vor fi la fel de încîntați ca și noi de povestea misteriosului, marelui, atotputernicului Vrăjitor dintos, care e parte zi de zi din viețile noastre. - Veronica D. Niculescu, autoarea romanului O vară cu Isidor Fragment din cartea "Vrăjitorul dintos" de Călin Torsan: "Tocmai certitudinea că se află în viitor - și chiar în acel an îndepărtat - îl făcu să nu se gândească prea intens la alte două personaje literare cu care s-ar fi confundat bucuros acum. La Nils Holgersson și la Mowgli. Totuși, înconjurați de-atâtea gâște și animale sălbatice, aceia ar fi părut niște oameni de grotă pentru cei de la începutul mileniului patru. Erau niște tipi parcă direct coborâți din seria animată Familia Flintstone, așa că nu i-ar fi folosit la absolut nimic să intre în pielea lor: nu așa puteai întoarce Timpul din loc, zbenguindu-te prin copaci și îndopându-te cu banane sau călărind gâștele din stol. Acelea erau lucruri demult apuse. Nici măcar puștii de vârsta lui nu se mai jucaseră așa, după cum auzise despre copilăria părinților săi sau despre ceea ce se petrecuse pe vrernuri în satele românești, acolo unde îi locuiseră bunicii. Era clar că lumea se schimbase, așa că nu se mai puteau repeta întocmai istorisirile lui Nică, fiul lui Ștefan a Petrei și al Smarăndiței. își zise în gând că dacă ar fi avut un calculator ticsit cu jocurile preferate, până și prichindelul ăla zvăpăiat și mereu pus pe soții s-ar fi încuiat în casă, înconjurat de pungile cu chipsuri și de sticlele cu suc. Ar fi abandonat pe loc mațele și motoceii lor, jocul de-a mijoarca, dar și grosciorul oalelor cu smântână. Cum ideile îl purtară iarăși spre desișul tehnologiei moderne, Pit își aminti de laptop și de scăparea lui cu calendarul, gândindu-se foarte serios că numai o soluție complicată îți poate oferi șansa de-a deveni dresorul clipelor. Trebuia să fie pesemne una ținând de știință sau de tehnică, pe care s-o fi deprins prin multe cifre și prin formule complicate ori pe care s-o controlezi din mouse sau din butoane."
Explicație: Sper că te-am ajutat!
