Explicație:
Copilărie, vreau să mai rămâi,
Să-mi fii dorința mea dintâi,
As vrea sa fiu mereu copil
Sa mă-nvartesc fara sfială
Sa vad bujori în April
Trezindu-se din amorțeală
Și-n iarba umeda covor
Legat de coada unui nor
Sa vad bondarul gras cum zboară
Sa simt parfum de flori de tei
Și mâna mamei peste frunte
Sărutul cald,iubirea ei
Destinul încercând sa-nfrunte
Și casa fratelui cel mic
Sa fac din preșuri colorate
Si sa nu-mi pese de nimic
Sa sar șotronul pe trotuar
Și să mă cred o mica zâna
Sa vad furnici in furnicar
Și să le iau voioasa-n mâna
Și zmeul să îl trag de sfori
Sa sar cât vreau peste băltoace
Cununa să îmi fac din flori
Si-ntr-una că sa cant,că-mi place
Sa fac mâncare la păpuși
Din flori de lacramioara
Și să aștept de după uși
Un îngeraș să îmi apără
Și să miroasă pe pământ
A liliac și micșunele
Sa zburde prin ploaie și prin vânt
Cu ochii sus la cer,la stele,
Sa prind o gărgăriță in zbor
Și să o urc pe degetele
S-ascult cum canta într-un cor
In geamul casei,turturele
Și să mă sui de vreau in dud
Când stau vacantele la tara
Și-n garla-atunci să mă cufund
Cu ochii-nchisi in plina vara
Sa vad bunica împletit
Pentru nepoate mandre saluri
S-aud copii chiuind
Cu piatra in apa cum fac valuri
Și îndrăgitul meu bunic
Pe prispa blând sa mă alinte
Și-n mâini sa vina c-un ibric
Să-mi toarne laptele fierbinte
S-aud pe tata povestind
Cum alerga copil pe-afara
Cu drag in brațe să-l cuprind
Și cerul mai frumos să-mi pară,
Și-n geamul casei părintești
Sa joc de-a mama și de-a tata
Și-nchisa cartea cu povesti
Sa nu o simt o clipă gata
Sa suflu flori cu păpădii
Și să pocnesc în mâini zorele
Și struguri copți și marii din vii
Să-i strâng în coșuri de nuiele
Și-n fluture in insectar
Sa îl agat de o aripă
Sa fiu un porumbel hoinar
Doar pentru-o clipă,doar o clipa
S-aud cântând în dimineți
O fermecata vrăbiuța
Și înotând printre nămeți
Sa-nham dulăi la săniuța
Sa nu mă fac vreodată mare
Rămân fetița în oglindă!
Copilăria,dalba floare,
Cu-al ei parfum să mă cuprinda
