Precizează modul de expunere predominant în fragment. Ciocoii vechi și noi

”Într-o dimineaţă din luna lui octombrie anul 1814, un june de 22 de ani, scurt la statură, cu faţa oacheşă, ochi negri, plini de viclenie, un nas drept şi cu vârful cam ridicat în sus, ce indică ambiţiunea şi mândria grosolană, îmbrăcat cu un anteriu de şamalagea rupt în spate; cu picioarele goale băgate în nişte iminei de saftian care fuseseră odată roşii, dar îşi pierduseră culoarea din cauza vechimii; la încingătoare cu nişte călimări colosale de alamă; un astfel de june sta în scara caselor marelui postelnic Tuzluc, rezimat de stâlpul intrării şi absorbit în nişte meditaţiuni care, reflectându-se în trăsăturile feţei sale lăsau să se vadă până la evidenţă că gândirea ce-l preocupa nu era decât planuri ambiţioase, ce închipuirea lui cea vie îi punea înainte, şi obstacolile ce întâmpină în realizarea lor.”