Alcătuiește un eseu de o pagină despre relația dintre titlul ” Floare albastră” și textul poeziei, urmărind sensul propriu, sensul figurat al acestuia, precum și sugestiile fragmentului următor: ”Heinrichvon Ofterdingen, în romanul lui Novalis, căruia îi împrumută titlul, pornește să caute floarea albastră, adică infinitul, peste care poetul trebuie să se facă stăpân. Floarea albastră este pentru Novalis simbolul unei aspirații tulburătoare, al nostalgiei către îndepărtata patrie a poeziei. Înțelesul simbolic este la Eminescu mai puțin special, pentru că el nu răsfrânge decât iubirea pierdută, dorul orientat către trecut, fiind una dintre atitudinile de căpetenie ale eroticii eminesciene.” (Tudor Vianu)