Răspuns:
Nu știu exact ce ar caracteriza mai bine anul 2019. Poate creștere și descreștere, agonie și extaz, urcare și coborâre, bucurie și tristețe, cam așa, cu sentimente privite în oglindă și experiențe antagonice a fost anul ăsta, cu evenimente aflate la poli complet opuși, dar nu m-a dărâmat așa de tare cum ar fi făcut-o în trecut. Am învățat să iau lucrurile așa cum sunt și, chiar dacă unele chestiuni mai au putere asupra mea, chiar dacă nu aș vrea, și mai mă rod pe la suflet, nu a fost chiar atât de rău. Am lăsat lucrurile să meargă mai departe, purtate de vânt, și mi-am văzut de ale mele, căci, în definitiv, nimeni nu ar trebui să aibă puterea de a îmi schimba emoțiile, trăirile, sentimentele cu excepția mea. Asta am învățat cel mai bine în anul ce urmează să se încheie: sunt stăpână pe propria persoană și nu mă atinge decât ceea ce las eu să mă atingă. Lucrurile negative există doar atât cât le dau eu forța asta, altfel, dacă nu fac un caz din asta, ele trec pe lângă mine și alunecă lin, asemeni unei ape cristaline de munte, care se duce în calea ei, lăsând totul în urma ei, mai șlefuind pe ici, pe colo, în punctele esențiale, dar, în rest, totul decurge în exact același mod.
Sper ca te am ajutat ❤
