Cartea (un jurnal scris fara o anumita ordine si, pe alocuri, chiar un .jurnal in jurnal") este o confesiune facuta la persoana intai, o posibilitate de redescoperire a jocurilor copilariei („de-a prinselea", „de-a oamenii mari", „tarile", „avionul" si unele mai ciudate: „de-a verdele"), o reintoarcere in „vagaunile" in care autoarea putea sa fie doar impreuna cu ea, sa se priveasca (patul, covata, beciul, podul, dulapul cu haine), o regasire a „experientelor" varstelor trecute.Cel putin atat imi amintesc eu.Daca mai sunt si altele rog completare.