Răspuns:
Fluviul african străbate şi influenţează o varietate de ecosisteme. Zona izvoarelor Nilului Alb abundă în păduri tropicale cu bananieri, bambuşi, arbori de cafea ori abanos; mai la nord, întâlnim savana, cu foarte puţini copaci, dar cu ierburi şi arbuşti. În Sudanul de Sud, creează o mlaştină uriaşă - Sudd, un paradis pentru crocodili şi hipopotami. Vegetaţia devine tot mai săracă pe măsură ce fluviul îşi continuă traseul spre nord, dispărând pe măsură ce Nilul ajunge în deşert.
Una dintre cele mai importante componente ale florei Nilului este papirusul, o plantă erbacee acvatică, cu tulpina formată din foiţe membranoase, şi din care vechii egipteni au obţinut hârtia, dar şi funii, rogojini, pânze şi alte materiale.
Şi fauna Nilului este extrem de bogată, de la diverse specii de peşti ori păsări, la reptile ori mamifere. Cel mai cunoscut repretentant al faunei de aici îl constituie Crocodilul de Nil, cel mai mare crocodil din Africa, cu o lungime maximă de 6 metri şi o greutate de circa 500 de kilograme.
În 3100 î.Hr., Valea şi Delta Nilului s-au coagulat într-o singură entitate, care a fost unul dintre primele mari state-naţiune din lume. Mai mult decât să ofere regiunii potenţial material, Nilul şi alte caracteristici geografice au influenţat şi evoluţiile politice şi au fost importante în dezvoltarea gândirii egiptenilor.
Fără Nil, Egiptul probabil că nu ar fi devenit niciodată una dintre cele mai importante civilizaţii din istorie. În cultura egipteană antică, fluviul Nil a fost o prezenţă mai mult decât fizică – ci chiar una politică şi spirituală.
