Intr-o zi de vara eu si cu buna mea prietena Ana am mers in paduricea de langa casa.
Mergand agale prin padure am observat iarba proaspata,coroana copacilor si minunatele florii.Muntii erau impaduriti si parca radeau inaintea noastra.
Deodata aparu un padurar ce ne povestea de impadurire si despadurire lucruri despre care noi nu stiam,facand aceasta meserie cu mult drag de 20 de ani ocrotinand paduricea.
Floricelele albastre de munte cat si mirosul de iarba proaspata.
Paduristea ce se inalta inaintea noastra era vesela de parca urla de bucurie.
Aceasta experienta frumoasa mi-as dori sa o retraiesc in fiecare moment al vietii mele.