Aventurile lui Tic cel mic
O picatura de cer cazu pe pamant langa o floare.Floarea era alba ca neaua,iar in mijlocul ei,parca ardea o bucatica de soare.Avea o tulpina inalta si subrire.Deodata picatura o intreaba:
-Cum te numesti?
-Ma numesc crizantema Ema.Dar,tu cine esti?
-Eu sunt Tic cel mic.Am cazut din cer si as vrea sa ma ajuti sa urc inapoi.Stii cumva o cale?
-Desigur!spune Ema.In padurea de argint exista o poteca din pietricele de cristal.Daca vei urmari poteca vei ajunge la un castel.Acela e castelul Zanei Vantului.Este cea mai muternica Zana din tinut poate face orice.
-Iti multumes din suflet frumoasa margareta!spuse Tic.La revedere!
-La revedere ,Tic! Sa ai grija!
Zis si facut.Tic ajuns in padure nu-i venea sa creada ochilor totul era asa de stralucitor si minunat.Intr-un final a gasit drumul spre castel.
Dupa mult timp de mers a ajuns in fata castelului.Castelul era construit din maura si era decorat cu mii de pietricele colorate.Era superb!A intrat usor iar in fata lui era un tron de argint pe care statea Zana Vantului.
-Buna ziua!spuse Tic si facu o plecaciune.
-Buna baiete,ce te aduce pe aici?
-Am nevoie de ajutor.Am cazut din cer si as vrea sa ajung inapoi ,ma puteti ajuta?
-Desigur!
Din trei batai de bagheta Zana l-a trimis inapoi la familia s-a.Tic era foarte fericit ca s-a intors acasa!
Sper ca te-am ajutat! :)
