Apar două erezii mari în Biserică încă din timpul Sfinților Apostoli. Una era preponderent iudaică și susținea obligativitatea legii mozaice, în timp ce a două care era mai libertină deschide o revolta asupra oricărei legi, ajungând să promoveze libertinajul. Ereticilor le este interzis să utilizeze Sfânta Scriptură. Erezia are originea în filosofia păgână. Ei își susțin ideile greșite chiar dacă sunt corectați de Biserică. Ei creează controverse și dezbinări cu privire la Biserica Ortodoxă.