Limba Română, clasa aX-a.
Bună seara,
Citeşte cu atenţie textul următor pentru a putea răspunde cu atenţie cerinţelor:
- Zău, nu şuguieşti, măi Buzilă? Da' amarnic mai eşti la viaţă; când te te mânii, faci sânge-n baligă, zise Flămânzilă. Tare-mi eşi drag! Te-aş vâri în sân, dar nu încapi de urechi...Ia mai bine ogoieşte-te oleacăşi mai strânge-ţi buzişoarele acasă; nu de altă, dar să nu-ţi pară rău pe urmă, că doar nu eşti numai tu în casa asta.
- Ei, apoi! Vorba aceea: "Fă bine, să-ţi auzi rău", yise Gerilă.(...)
- Ai dreptate, măi Gerilă, numai tu nu te cauţi, zise Ochilă. Dar cu prujituri de-a tale, ia acuş se duce noaptea, şi vai de odihna noastră! Măcar tu să fii acela, ce ai zice, când şi-ar strica cineva somnul? Ba încă ai dat peste nişte oameni ai lui Dumnezeu, dar, să fii fost cu alţii, bei, bei! mâncai paparapână acum. (...)
- Ia, să+i faci chica topor, spinarea dobă şi păntecelecobză, zise Setilă, căci altmintrilea nici nu e chip s-o scoţi la capăt cu boclucaşul acesta!
(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)

1. Menţionează ipul de perspectivă narativă existentă în fragmentul dat, selectând şi două mărci lexico-gramaticale ae prezenţei naratorului.
2. Notează, din fragmentul citat, exemple potrivite pentru a ilustra oralitatea, principala trăsătură a stilului lui Creangă:
- regionalisme:
-expresii, locuţiuni:
- interjecţii:
- exclamaţii:
- adresări directe:

3. Alege una din replicile citate şi rescri-o în limba literară, indicând două modificări sesizate (la nivel lexical, fonetic, morfologic, semantic, sintatic).

Mulţumesc mult!
Dau multe puncte şi coroană!

1. Tipul de perspectivă narativă în textul fragmentar Povestea lui Harap-Alb este obiectivă, evenimentele sunt relatate la persoana a-III-a de un narator extradiegetic și heterodiegetic. Mărcile lexico-gramaticale, în fragmentul respectiv, ale prezenței naratorului, sunt valorificate de zise Flămânzilă, zise Setilă, zise Gerilă și zise Ochilă.

2. Oralitatea textului reprezintă un stil care dă impresia de dialog cu cititorul, ceea ce conferă cititorului senzația că se află chiar el în miezul faptelor. Este alcătuit de diferite elemente, cum ar fi regionalismele(șuguiești/ogoiește-te/oleacăși/prujituri/acuș), expresiile(Fă bine, să-ți auzi rău), interjecții(Zău/Tare-mi ești drag/Vai de odihna noastră), exclamații(Tare-mi ești drag!/Ei, apoi!/Și vai de odihna noastră!) și adresări directe(Zău, nu șuguiești, măi Buzilă?/Ai dreptate, măi Gerilă, numai tu nu te cauți).

3. Una dintre replicile citate este Dar cu prujituri de-a tale, ia acuș se duce noaptea, și vai de odihna noastră! În limba literară aceasta ar fi: Dar cu glumele tale, acum trece noaptea, și e vai de odihna noastră! Astfel, în registrul literar sesizăm modificări atât de nivel sintactic, cât și de nivel fonetic. În loc de prujituri vom scrie gluma și vom rosti total altfel. În loc de acuș vom scrie acum și vom rosti total diferit.