Citeşte cu atenţie textul următor: „Afară suflă vântul şi ploaia bate-n geamuri, Şi nori sporesc pe boltă ca zdrenţuite flamuri, Mor macii-n lac de sânge pe margini de răzoare, şi plânge firav cimbrul şi gingaşa cicoare, Salbatica răsură aprinsă-n crâng ca focul Pe vânt împrăştiată işi plâge dus norocul Şi freamătă pădurea şi geme-n plâns porumbul, şi plâng şi norii negri, și cerul cum e plumbul, Şi plânge apa-n vaduri; şi sufletul meu moare In aiurări de spaimă şi-n cânturi funerare... (Barbu Fundoianu - Augur de toamnă)
