Fram stătea neclintit în mijlocul arenei şi se uita în gol. E bolnav, bunicule! rosti o fetiţă cu milă. - Nu e bolnav, Lilico! Fram suferăı ii este dor de locurile unde s-a născut. S-a deşteptat în el o viaţă pe care o uitase. Ursul-alb şi-a astupat ochii cu labele. Acum e ca un om care plînge. S-a ridicat de pe marginea platformei. A făcut un semn de despărţire tuturor şi s-a îndreptat spre perdelele roşii ca focul.
