Acesta este lecția sau ceva de genul asta de mai jos:(dau corona si 50 de puncte)
8.6. Coroziunea Metalete aliajele din care sunt construite instalatite, masinile. uneltele etc., cu timpul, sunt degradate.de agenti chimici si electrochimici din mediut inconjurător. Acest proces complex se numeste coroziune. Dupa natura fenomenelor care provoaca fenomenul de coroziune se pot mentiona urmatoarele tipuri de coroziune: . coroziunea chimica; • coroziunea electrochimica. Coroziunea chimica este produsă prin actiunea gazelor uscate sau a solutiilor ce nu conduc curentul electric (soluții de neelectroliti) asupra suprafetei metalelor. Astfel, la temperaturi mai inalte, gaze ca: oxigenul (0,), dioxidul (SO,), hidrogenul sulturat (H,S), clorul (CI,), acidul clorhidric gazos (HCI), dioxidul de carbon (CO.) provoacă degradarea aparatelor si a cu care vin in contact, in urma reacțiilor chimice ce au loc intre de sulf agentul coroziv si metal. Multe metale, sub actiunea oxigenului din aer, chiar la temperatura se acoperă cu o pelicula foarte subtire formată din oxidul sau alti compusi ai metalului respectiv. Grosimea peliculei depinde de natura metalului, de natura mediului, de temperatură etc. Când pelicula nu este groasă, nu se dizolvä in mediu agresiv si are o bună aderență la suprafața metalului, protejează restul metalului de coroziune. C astfel de pelticulă protectoare formează metalele: Al, Zn, Mg, Co, Ni, Cr. Spre deosebire de aceste metale, fierul formează, prin oxidare, o peliculă groasa, cu slabā aderențä, care nu are acțiune protectoare pentru restul metalului. Dacă fierul este cufundat pentru scurt timp in acid azotic concentrat, se formează la suprafața lui o peliculă de oxizi care asigură o mai bunā protecție a metalului (pasivarea metalului). Coroziunea chimică nu este insoțita de apariția unor curenti electrici locali. Coroziunea electrochimică se datorează proceselor electrochimice ce au loc la interfata metal solutie, atunci când metalele vin în contact cu soluții bune conductoare de electricitate (soluții de electroliți). Ori de câte ori sunt prezente două metale diferite sau un metal care contine impuritāți, se crează diferente de potențial care pot dirija curenții electrici locali. La contactul cu soluția corozivă, atomii metalici de la suprafață cedează electroni (se oxidează) și trec în soluție ca ioni pozitivi. Me Oxidare Me" + ne Zona unde are loc acest proces este numită zonă anodică, Electronii acumulați pe suprafața metalului în această zonä pot migra sub influența diferenței de potențial în altā zonă (zona catodică) unde sunt preluați în procesul de reducere al agentului oxidant, de exemplu, în procésul de reducere a ionilor H,O* din soluțiile acide (schema 8.6.2). reducere H,O" +e H +H,0 2 Se creează, astfel, la suprafața metalului, pile electrochimice, microscopice (pile locale). Porțiunile mai active din metal (zone anodice) vor fi cele care se vor coroda, iar porțiunile mai puțin active (zone catodice) vor fi locurile unde se formează hidrogenul.
Cel mai important exemplu de coroziune este ruginirea fienv Fierul rugineste in prezenta oxigenului si a apei (in aer umed) perfect uscat sau fierul tinut in apa ce nu contine oxigen nu rugine Prezenta unor acizi, a unor săruri sau a dioxidului de carbon accel ste coroziunea. Procesele ce au loc la ruginirea fierului sunt prezentate in scheme 8.6.3. exidare Fe + 2e Procesul anodic este: Fe Electronii eliberați in procesul de oxidare a atomilor de fier p migra pe suprafața metalului fiind preluati in procesul catodic. reducere 2HO + H,O+ 2e 2. Procesul catodic este: reducere H,O' +e H, + H,O 2. O parte din ionii Fe2* sunt oxidați mai departe, la ionii Fe Fe + 3H,0 +0, → Fe(OH), +H,0* în finalul reacțiilor, rezultă hidroxidul de fier (III) (Fe(OH),) gre solubil, care cedează apă conducand la oxohidroxid de fier (FeO(OH)) ca este componentul principal al ruginii. Acest proces complex poate fi redas mai simplu prin ecuatia: 2Fe + 2H,O+ O, - 2FEO(OH) + H, Aspectul spongios al ruginii permite, in continuare, contactu agenților corozivi cu suprafața metalică și coroziunea înaintează Piesele de fier care vin in contact cu metalele care sunt situate dupā fier în seria activității metalelor se corodează mai repede. Niturile de cupru care leagă grinzile de fier pot determina coroziunea fierului in prezenta apei. Fierul devine anod și trece in jon Fe, iar hidrogenul se degajā pe cupru. Cu timpul, nitul de cupru nu mai are ce lega decât pulbere de rugină. Piesele de fier care vin in contact cu metale situate in fața fierulu in seria activității metalelor sunt protejate față de coroziune. Acest tip de protecție se numește protecție catodică. Metalul mai electronegativ decât fierul (Zn, Mg) devine anodul pilei și se corodează, iar electronii migrează pe suprafata obiectului de fier, care devine catodul pilei, menținand un mediu reaucător (figura 8.6.6.).
