Răspuns :
Buna!
1. La o prima vedere, cititorul neavizat nu poate sa patrunda in tainele lecturarii a acestei poezii. Insa necesita o citire amanuntita pentru a fi descifrata. Cu alte cuvinte, impresia produsa este una confuza, fiind vorba despre istorie si munca fizica.
2. Emitatorul este Tudor Arghezi, receptorul este cititorul iar mesajul este cel de a trasmite un ,,dar``, un testament.
3. Cand Arghezi adreseaza ,,fiule``, acesta se refera la acea persoana caruia ii lasa mostenirea sa.
Cand Arghezi adreseaza ,,strabunii``, se refera la stramosii nostri.
4. ,,ocara``, ,,hrisovul``, ,,plăvani``, ,,calimara``, ,,condei``.
5. Aceasta diferentiere a rolurilor in poezia curenta consta in trecerea de la epic la liric ( o trasatura lovinesciana).
6. -
7. ,,Veninul strâns l-am preschimbat în miere,/ Lăsând întreagă dulcea lui putere.`` - estetica uratului
8. carte - cu sens conotativ .
Autorul lasa drept mostenire testamentul sau. Aceste testament este cartea. Din punct de vedere conotativ , cartea prezinta nu numai cantitatea materiala, ci si spirituala lasata unei generatie la alta, asa cum stramosii ne-au lasat unele sarbatori sau unele obiceiuri.
9. cuvantul cheie - ,,carte`` ( regasesti cuvinte din ca,pul lexico-semantic al acestui cuvant in inteeaga poezie)
10. Intr-adevar, el este cel inovează la nivelul limbajului artistic.
Astfel acesta introduce in literatura romana tehnica estetica uratului. Este renumit penru aceasta tehnica atat teoretci, cat si practic.
Acesta se joaca cu unele versuri, incercand sa faca din urat o parte a frumosului.
Cateva exemple sunt: ,,Din bube, mucegaiuri şi noroi
/ Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.
``
P.s la ex. 6 chiar nu stiu... Mult spor in continuare!