Citeste cu atentie textul următor:
Lăsând a sa colivie,
In pădure vru să vie
Papagalu-a se plimba;
Și, îndată ce ajunse,
Să judece el se puse
Păsările ce cânta.
Că deloc mu suie bine,
Că glasul ei prea lung tine,
Filomelei* tot zicea.
Şi, aşa. pe orisicare
Pasăre mică sau mare
El să tacă o făcea.
Dar odată supărate.
Păsările adunate,
Impotriva lui strigând,
Merseră, ca să vorbească
Cu dânsul și să-l silească
Să cânte ceva, zicând:
„Cântă dar tu, împărate:
Fă această bunătate,
Un exemplu să ne dai:
Căci, din a ta şuierare,
Socotim cu-ncredinţare
Că prea minunat glas ai"
El atunci stă la-ndoială
Și, prea cu multă sfială.
Le răspunde c-un cuvant:
,,Domnilor! eu râz prea bine
De-alții, iar, cât despre mine,
Deloc cântăreț nu sunt".

Vreau morala explicită și implicită din text va rog
Dau multe puncte​