M.as bucura daca mi.ati putea comenta puțin versurile acestea.
"Era un mare zid alb - gol, gol, gol,
Pe zid, o scară - naltă, naltă, naltă,
Jos, o scrumbie - slabă, slabă, slabă,
Unul, pe mâini - jegos, jegos, jegos,
Vine C-un cui, un ciocan, - greu, greu, greu,
Și-un șnur de sfoară - groasă, groasă, grous
Urcă pe scara – naltă, naltă, naltă,
Bate-n perete cuiul - cioc, cioc, cioc,
La muchia zidului alb - gol, gol, gol
Lasă ciocanul, care - cade, cade, cade,
Innoadă, de cui, snurul - lung, lung, lung,
Și-n cap, scrumbia - slabă, slabă, slabă,
Coboară scara - naltă, naltă, naltă,
O ia,-mpreună cu ciocanul - greu, greu, greu,
Plecând, apoi, departe - hăt, hăt, hăt,
De-atunci scrumbia – slabă, slabă, slabă,
Domol, la capul sforii – lungi, lungi, lungi,
Se leagănă – mereu, mereu, mereu.
Povestea asta - simplă, simplă, simplă,
Prea să-i înfurie pe inşii – gravi, gravi, gravi,
Si să-i încânte pe copiii – mici, mici, mici."
(Charles Cros," Scrumbia afumată)"​