Răspuns:
În pastelul ,,Farmec de noapteˮ de Dimitrie Anghel, asistăm la o comuniune a eului liric cu natura, în care se contopește iubirea eternă cu efemeritatea naturii.
Titlul pastelului ne prezintă secretul întunericului, ,, dulce noapte alungată dintr-un serai, de vreo cadânăˮ. Farmecul nopții este farmecul naturii, a uimirii, a trezirii sentimentelor ascunse, eul liric își exprimă totodată și regretul că trece timpul repede și revine la realitate: ,, Mi-i dor, o, noapte fermecată... Parc-au trecut un pas, o șoaptăˮ.
Această comuniune a naturii cu dragostea eului liric este efemer și nu se poate concretiza, iar eul liric dorește să nu strice această legătură, comuniune: ,, Un pas nu îndrăznesc, de teamă să nu rup farmecul uimiriiˮ. Prezența vântului afectează această comuniune, este un moment de declic, de trezire de la visare.
Așadar, titlul pastelului reprezintă acea stare de visare, căci farmecul este trecător, precum noaptea, precum iubirea eului liric.
Explicație:
