Părea că printre nori s-a fost deschis o poartă,
Prin care trece albă regina nopții moartă.
Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci.
Toată floarea cea vestită a întregului Apus.
Cuib de zana,ploaie de meteoriti,oglinda apei,pe-un picior de plai, pe-o gura de rai, potop de cuvinte, stringe piatra lucitoare, limba e o comoara, din soare se aprinde.
