era o zi obisnuita de vara .
eu impreuna cu verisoara mea am mers la padure ca sa ne bucuram de privelistea minunata.
ne-am ajezat la umbra racoroasa a unui stejar mare sirotat.
dupa aceea am ajuns la un parau cu apa limpede ca lacrima,iar noi ne-am dat pe fata cu apa.
vantul adia usor printre crengile triste ale copacilor.
am ramas in padure un bun timp dupa care ne-am intors acasa.
