bunica mea inca mi-o amintesc cum se juca cu mine cat de girjulie era si cat de frumoasa imi culegea dimineata cat si seara mure bune de mancat si de aveam o problema si mama nu era aproape la scumpa -mi bunica eu imi gaseam alinarea.era frumoasa de ne spus.avea niste ochii albastri precum e cerul cu ale sale stele noaptea.avea o fata balaie fara sa fie atinsa de timpurile batranetii...avea un par frumos de culaorea abanosului....ah..Doamne,cu dor imi aduc aminte de ea...bunica mea nu se supara de faceam ceva gresit..este cea mai calma atitudinea acestei femei .realitatile aspre ale vietii ma vor face sa o vad numai in gandul si sufletul meu...pe acea femeie mistica...numita bunica
pss:sa nu credeti ca miau murit bunicile ca nu e asa
