Se aduna pe cer norii de cerneala.
Soarele se-ascunde,de parca e seara.
Coboara din cer,coboara stropii mascati
Oamenii privesc pe geam,zapaciti speriati.
Pe arbori,pe drumuri,pe campuri,pe casa
Ea lasa din ceruri stropi de de sticla si gheata,
Slava tie,ploaie din ceruri cazuta,
Ca esti buna cu noi si cinstita!
Ma-nchin tie cu bucurie si dor
Vreau in imparatia ta,cu tine sa zbor!
Apele tale,limpezi,curate,nemarginite
Coboara-n povesti cu palate de printi salasluite.
Cand tu cobori din cer desprinzande-te,lin
Esti limpede cristalina,ca roua de pe crin.
Asa este ploaia ce-si descarca furia
Iti uda vesmantele,chiar si palaria!
