Raftul mult
prea încărcat răsufla un mister copleşitor. Aşteptam, cumva, ca o forţă
să-mi deschidă paginile suprasolicitate. Praful ascundea măreţia filelor
îngălbenite de vreme şi le fura zâmbetul hotărât ... era ceva trist,
care îmi stârnea o afecţiune poate mai mult decât părintească. În altă
ordine de idei, alte cărţi păreau a fi numai un lucru superficial şi
lipsit de acţiunea, ceea ce este fals ... cuvintele mereu îţi croiesc
drum spre subconştientul tău şi îl trezesc din somnul grav care domină realitatea.