La punctul trei, pot să-ţi dau câteva expresii/idei:
-natura pare aici neatinsă de stresul timpului, pare o prelungire a sufletului care tânjeşte după o linişte pacifistă
-florile se pierd în culori şi forme ireale, am impresia că lumea mea capătă alt sens. am nevoie să rămân o jumătate de eternitate ca să asimilez pacea pe care o cutremură în fiinţa mea
-verdele ăsta calm mă paralizează, respir neregulat şi inconştient, e ceva măiastru în tot ce mi se prezintă sub colţul ăsta de rai