într-o zi normală , o buburuză stătea pe o stâncă ...deodată , vine lăcusta din zbor ,speriată ca vai de vai
- Ce faci ? M-ai speriat !
- Taci ! E pe urmele mele !
- Ce ? Cine ?
- Vezi vrabia aia ?
- Da
-Ea mă vrea drept cină ..trebuie să fac ceva , nu vrea să mor ..ajută-mă !
- Bine ! Ascunde-te sub stâncă . Vin şi eu cu tine , nu vrea să mă observe .
Trecu ceva timp , cele două camarade ieşiră liniştite din ascunziş .
-Trebuie să plec acum . Mulţumesc de idee .
- Stai . Lămureşte-mă într-o priviţă . De ce eşti verde ?
- Nu ştiu ,..poate de la clorofilă . Tu de ce eşti roşie ?
- Poate de la dragoste ..
şi aşa lăcusta rămase toată viaţa pe gânduri în priviţa spuselor buburuzei ..o iubea oare ? şi celelalte vieţuitoare au sentimente , şi ele iubesc , urăsc , regretă , se bucură ..pentru că şi ele au suflet , uneori ..mai mare decât al multor oameni .
