Regenta e ca un sef, el decide. Iar subordonata, după cum este şi numele depinde mereu de "şef", nu poate fi independentă. Acum trecând la lucruri serioase, de regulă, relația de subordonare o marchează conjuncțiile sau locuțiunile subordonatoare, dar şi adverbele (unde, când, cum) sau pronumele relarive (care, ce, de care, cu care, etc.) ce stau în fatà propozitiilor subordonate: că, să.
Dacă scoți o propoziție din context, trebuie să vezi dacă aceasta ar avea sens singură, şi atunci este REGENTĂ, sau are nevoie de ajutor pentru a putea să o înțelegi, şi atunci aceasta nu e decât o SUBORDONATĂ care nu-şi poate face treaba fără şeful ei!
